Dorim să fim apreciați, să ne atingem obiectivele și să demonstrăm că suntem capabili. Într-o anumită măsură, emoțiile dinaintea unui examen, a unei prezentări sau a unui interviu sunt normale și chiar utile, deoarece ne mobilizează și ne ajută să ne concentrăm.
Problema apare atunci când dorința de a performa este însoțită de o teamă intensă de a greși sau de a nu fi suficient de buni. În loc să ne motiveze, această teamă ajunge să ne blocheze, să ne consume energia și să ne afecteze încrederea în propriile capacități.
În psihoterapia cognitiv-comportamentală, anxietatea de performanță este privită ca rezultatul interacțiunii dintre gânduri, emoții și comportamente. Vestea bună este că aceste mecanisme pot fi înțelese și schimbate.
Ce este anxietatea de performanță?
Anxietatea de performanță reprezintă teama excesivă de a nu face față unei situații în care persoana simte că este evaluată sau că trebuie să obțină rezultate foarte bune.
Aceasta poate apărea în numeroase contexte:
- la examene;
- în cadrul unui interviu de angajare;
- în timpul unei prezentări sau conferințe;
- la locul de muncă;
- în competițiile sportive;
- în activitățile artistice;
- chiar și în situații sociale în care persoana simte că este observată și evaluată.
De multe ori, problema nu este lipsa competenței, ci teama de a nu greși.
Cum se manifestă?
Anxietatea de performanță poate afecta atât corpul, cât și modul de gândire și comportamentul.
Printre manifestările frecvente se numără:
- palpitații;
- tremur al mâinilor;
- transpirații;
- senzația de nod în gât;
- dificultăți de concentrare;
- minte „goală” în momente importante;
- tensiune musculară;
- insomnie înaintea unui eveniment important;
- autocritică excesivă;
- tendința de a amâna sarcinile de teama eșecului.
În unele situații, persoana evită complet experiențele în care ar putea fi evaluată, ceea ce poate limita dezvoltarea profesională și personală.
De unde apare această teamă?
Nu există o singură cauză.
Anxietatea de performanță este influențată de mai mulți factori, printre care:
- perfecționismul;
- experiențe anterioare de critică sau umilire;
- standarde foarte ridicate impuse de familie sau de propria persoană;
- teama de respingere;
- comparația constantă cu ceilalți;
- stima de sine scăzută.
Uneori, persoana ajunge să creadă că valoarea sa depinde exclusiv de rezultate.
Astfel apar gânduri precum:
„Trebuie să iasă perfect.”
„Dacă greșesc, toți vor observa.”
„Nu am voie să dau greș.”
„Dacă nu reușesc, înseamnă că nu sunt suficient de bun.”
Aceste convingeri cresc nivelul anxietății și transformă orice provocare într-o amenințare.
Perfecționismul – un aliat sau un obstacol?
Mulți oameni cred că perfecționismul este o calitate. În realitate, există o diferență importantă între dorința de a face lucrurile bine și nevoia de a nu greși niciodată.
Persoanele perfecționiste își stabilesc adesea standarde foarte ridicate și au tendința de a-și evalua valoarea personală exclusiv prin prisma rezultatelor obținute.
În consecință, orice greșeală, oricât de mică, este percepută ca un eșec major.
Acest mod de gândire poate genera anxietate, epuizare și o permanentă nemulțumire față de propria persoană.
Cum poate ajuta psihoterapia cognitiv-comportamentală?
Un obiectiv important al terapiei este identificarea gândurilor automate care alimentează anxietatea și înlocuirea acestora cu perspective mai realiste și echilibrate.
În cadrul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, persoana poate învăța să:
- identifice convingerile care întrețin teama de eșec;
- reducă autocritica excesivă;
- dezvolte o relație mai sănătoasă cu greșelile;
- gestioneze simptomele fizice ale anxietății;
- își crească toleranța la incertitudine;
- își consolideze încrederea în propriile resurse.
Scopul nu este eliminarea completă a emoțiilor, ci învățarea unor modalități eficiente de a funcționa chiar și atunci când acestea sunt prezente.
Când este recomandat să solicitați ajutor?
Poate fi util să discutați cu un psiholog dacă observați că:
- evitați oportunități importante din cauza fricii de eșec;
- vă pregătiți excesiv, fără să vă simțiți niciodată suficient de pregătit;
- vă criticați permanent, indiferent de rezultate;
- anxietatea vă afectează somnul, concentrarea sau sănătatea;
- simțiți că stresul vă împiedică să vă valorificați potențialul.
Cu cât aceste dificultăți sunt abordate mai devreme, cu atât impactul lor asupra vieții profesionale și personale poate fi redus.
Un mesaj important
A avea emoții înaintea unei provocări nu înseamnă că sunteți nepregătit sau incapabil. De cele mai multe ori, anxietatea de performanță apare tocmai la persoanele implicate, conștiincioase și motivate să facă lucrurile cât mai bine.
Succesul nu înseamnă să nu greșiți niciodată, ci să puteți merge înainte chiar și atunci când apar greșeli sau momente dificile.
Prin psihoterapie, puteți învăța să transformați presiunea performanței într-o motivație sănătoasă, să vă gestionați emoțiile și să vă recâștigați încrederea în propriile capacități.
Dacă simțiți că teama de eșec sau presiunea de a performa vă afectează viața personală ori profesională, psihoterapia vă poate ajuta să înțelegeți aceste mecanisme și să dezvoltați strategii eficiente pentru a le depăși.
Nicoleta Pițu, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv comportamental