Relație sănătoasă sau relație toxică? Cum recunoști o relație sănătoasă

La începutul unei relații, rareori ne întrebăm dacă relația noastră este „sănătoasă”. Există atracție, apropiere, entuziasm, dorința de a petrece timp împreună și speranța că am găsit persoana potrivită. În timp însă, relația se schimbă. Apar diferențele, conflictele, frustrările, nevoile care nu sunt întotdeauna înțelese și momentele în care cei doi parteneri nu mai reușesc să se întâlnească emoțional.

Și atunci poate apărea întrebarea: trăiesc într-o relație sănătoasă, care trece printr-o perioadă dificilă, sau într-o relație care a devenit toxică?

Diferența nu este întotdeauna evidentă.

O relație sănătoasă nu este o relație fără certuri, iar existența conflictelor nu înseamnă automat că relația este toxică. Două persoane pot avea opinii diferite, se pot supăra, pot greși și chiar se pot răni uneori prin cuvinte sau comportamente nepotrivite.

Ceea ce contează este ce se întâmplă în mod repetat între cei doi și, mai ales, ce se întâmplă după conflict.

Ce înseamnă, de fapt, o relație sănătoasă?

O relație sănătoasă nu presupune perfecțiune. Presupune existența unui spațiu relațional în care ambii parteneri se pot simți iubiți, respectați și suficient de în siguranță pentru a fi ei înșiși.

Există apropiere, dar și autonomie. Există compromis, dar nu anularea constantă a unuia dintre parteneri. Există conflicte, dar acestea nu devin o luptă permanentă pentru putere.

Într-o relație de cuplu sănătoasă, ambii parteneri au sentimentul că relația este un loc în care pot crește, nu un loc în care trebuie să fie permanent în gardă.

1. Te simți în siguranță să spui ce gândești

Într-o relație sănătoasă poți spune:

• „Nu sunt de acord.”
• „M-a durut ceea ce ai făcut.”
• „Am nevoie de puțin timp pentru mine.”
• „Mi-aș dori să schimbăm ceva între noi.”

fără să trăiești permanent cu teama că vei fi ridiculizat, pedepsit, abandonat sau atacat.

Siguranța emoțională nu înseamnă că partenerul va fi întotdeauna de acord cu tine. Înseamnă că diferențele pot exista fără ca relația să devină amenințătoare.

2. Conflictele nu devin războaie

Toate cuplurile se ceartă.

Diferența importantă este cum se ceartă.

Într-o relație sănătoasă, conflictul rămâne în jurul problemei. Partenerii pot ridica tonul sau pot deveni defensivi, dar există posibilitatea revenirii la dialog.

Într-o dinamică nesănătoasă, conflictul poate deveni rapid despre valoarea celuilalt:

• „Tu niciodată nu faci nimic bine.”
• „Ești exact ca mama ta.”
• „Nimeni nu ar putea să stea cu tine.”
• „Problema ești tu.”

Când critica permanentă, disprețul, umilirea sau amenințarea devin modalități obișnuite de comunicare, problema nu mai este doar motivul concret al certei. Problema devine modul în care funcționează relația.

3. Există loc pentru individualitate

O relație apropiată nu înseamnă ca două persoane să devină una singură.

Într-un cuplu sănătos există un „noi”, dar continuă să existe și doi de „eu”.

Fiecare poate avea prieteni, preocupări, opinii, momente de singurătate și obiective personale.

Într-o relație toxică, apropierea poate fi confundată cu controlul:

• „De ce trebuie să ieși fără mine?”
• „De ce ai nevoie să vorbești cu persoana aceea?”
• „Dacă mă iubești, ar trebui să vrei să stai numai cu mine.”

În timp, unul dintre parteneri poate începe să renunțe la lucrurile importante pentru el doar pentru a evita conflictele.

4. Limitele sunt respectate

A spune „nu” nu ar trebui să reprezinte o amenințare pentru relație.

Într-o relație sănătoasă, limitele personale pot fi negociate și discutate.

Într-o relație nesănătoasă, limitele pot fi interpretate ca respingere sau lipsă de iubire.

Partenerul poate insista, culpabiliza sau exercita presiune până când celălalt cedează.

Iar dacă acest lucru se repetă suficient de mult, persoana poate ajunge să nu se mai întrebe:

„Ce vreau eu?”

ci:

„Ce trebuie să fac ca să nu se supere?”

Această schimbare aparent mică poate spune foarte multe despre dinamica unei relații.

5. Există reciprocitate

Nicio relație nu este perfect echilibrată în fiecare zi.

Uneori unul dintre parteneri oferă mai mult sprijin. Alteori rolurile se inversează.

Dar, privind relația pe termen lung, ar trebui să existe sentimentul că amândoi investiți în ea.

Dacă unul explică permanent, repară, iartă, inițiază discuțiile, face compromisuri și încearcă să salveze relația, iar celălalt doar beneficiază de aceste eforturi, apare un dezechilibru.

O relație nu poate fi construită de o singură persoană.

6. Poți greși fără să fii redus la greșeala ta

În cuplurile sănătoase există responsabilitate.

• „Am greșit.”
• „Înțeleg că te-am rănit.”
• „Îmi pare rău.”
• „Ce pot face diferit data viitoare?”

Aceste propoziții sunt extrem de importante într-o relație.

În relațiile profund disfuncționale apare frecvent mecanismul opus: negarea responsabilității.

• „Tu m-ai făcut să reacționez așa.”
• „Ești prea sensibil.”
• „Exagerezi.”
• „N-am spus niciodată asta.”

În timp, celălalt poate începe să se îndoiască de propriile percepții și să se întrebe dacă nu cumva chiar el este problema.

7. Nu trebuie să demonstrezi permanent că meriți iubirea

Una dintre cele mai dureroase dinamici relaționale apare atunci când iubirea devine condiționată.

Afecțiunea este oferită și retrasă.

Apropierea alternează cu răceala.

După perioade tensionate pot urma momente foarte intense de apropiere, care reaprind speranța că „de data aceasta lucrurile se vor schimba”.

Această alternanță poate face desprinderea foarte dificilă.

Într-o relație sănătoasă, iubirea nu trebuie câștigată permanent prin renunțarea la propriile nevoi.

În partea a doua a acestui articol: semnele unei relații toxice, întrebarea care poate spune multe despre relația ta și cum poate ajuta psihoterapia.

Nicoleta Pițu – psihoterapeut cognitiv-comportamental și psiholog clinician

Imagine generată cu AI.