Alături de alți doi hormoni- noradrenalina și cortizolul- adrenalina este un hormon secretat în sânge de glanda medulosuprarenală în cazuri de stres. Are funcția de a pregăti organismul pentru “teamă, fugă și luptă” și are efecte intense asupra circulației sanguine, mușchilor și metabolismului glucidic. Adrenalina este eliberată instantaneu ca o reacție de alarmă, acest proces nu poate fi controlat și are ca scop susținerea sistemelor vitale, astfel:

• accelerează ritmul cardiac si vascularizarea muschiului cardiac – de aici senzația inimii care bate cu putere in piept; 
• crește tensiunea arterială; 
• produce vasoconstricție periferică puternică cu ssenzația de mâini și picioare reci, paloarea facială;
• crește ritmul respirațiilor si capacitatea pulmonară; 
• produce o serie de modificări metabolice care se concretizează in cresterea nivelului de glucoză din sânge;
• produce o descărcare bruscă de glucoză în sânge, care susține activitatea musculară – oferind suport pentru efortul fizic (face organismul apt pentru lupta și/sau fugă); 
• induce o senzatie de teama, neliniste sau euforie. 

 Unele activități pot produce așa numita dependență față de efectele acestui hormon. Căutarea noului în permanență, sporturile extreme practicate exagerat (fără a ține cont de riscuri), jocurile de noroc practicate cu regularitate, sunt câteva situații care pot avea la bază dependența de adrenalină.

Dependența de adrenalină poate fi explicată prin procesele biochimice care au loc in creier. Există asemănări între reacțiile pe care le produc drogurile (inclusiv alcoolul) și adrenalina. Persoana caută senzațiile provocate de adrenalină, pentru că, în cazul lor, creierul produce dopamina in timpul acestor evenimente. Senzația de plăcere si satisfacție determină nevoia de a căuta repetarea experiențelor, fapt care, in final, instalează dependența de adrenalină. 

Dependenţa de adrenalină nu este însă o caracteristică specifică numai persoanelor care practică sporturile extreme. Putem privi dependenţa de adrenalină şi din altă perspectivă cum a fi agitația, stresul, provocările tot mai mari cu care ne confruntăm la locurile de muncă (sarcinile tot mai solicitante fizic și psihic), temerile accentuate legate de riscul pierderii locului de muncă reprezintă factori generatori de stres, care ne fac să ne trăim vieţile într-un ritm alert, susţinut şi într-o agitaţie continuă.

Dependenţa de adrenalină se manifestă atât la nivel fizic, cât şi la nivel psihologic, aceasta devenind un mod de viaţă pentru cei care simt nevoia de a trăi senzaţii tari aproape în orice moment al existenţei lor. Privită din această perspectivă devine un factor imperativ fără de care nu am putea face faţă şi de multe ori ne alimentăm această dependenţă, consumand cofeină.

Nu trebuie ignorate riscurile serioase la care ne supunem organismul suprasolicitându-l astfel, pentru că secreţia continuă de adrenalină ridică foarte mult nivelul de stres. Bolile de inimă, atacurile de panică, afecţiuni ale organelor interne şi tulburările psihice, sunt doar câteva din efectele excesului de adrenanalină.

Psihoterapia dar și anumite tehnici din mindfulness te pot ajuta dacă te confrunți cu nevoia exagerată de adrenalină.

Psiholog Nicoleta Pițu